Ziua Culturii Naționale este o sărbătoare națională începând cu anul 2010, și are loc anual în România pe 15 ianuarie cu scopul de a promova cultura, arta și efortul academic. Cu această ocazie, la biblioteca orășenească, cu începere de la ora 17, este organizată o serată literară, iar pe parcursul zilei la liceul „Zimmethausen” va avea loc, printre altele, un concurs de recitare și unul de ilustrare grafică a textului poetic.

Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naționale, reprezintă data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). Poetul s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Potrivit site-ului Agerpres.ro, avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Hegel.

A fost activ în societatea ''Junimea'' şi a lucrat ca redactor la Timpul. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902. A murit la 15 iunie 1889 (avea 39 de ani), la București, iar la 17 iunie a fost înmormântat la cimitirul Bellu. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române.

În cartea dedicată vieții lui Mihai Eminescu, George Călinescu scria: ''Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale''.

„Pentru noi, Eminescu nu e numai cel mai mare poet al nostru şi cel mai strălucit geniu pe care l-a zămislit pământul, apele şi cerul românesc. El este, într-un anumit fel, întruparea însăși a acestui cer şi a acestui pământ, cu toate frumusețile, durerile şi nădejdile crescute din ele. Noi cei de aici, rupți de pământ şi de neam, regăsim în tot ce-am lăsat în urmă, de la văzduhul munților noștri şi de la melancolia mării noastre, până la cerul nopții românești și teiul înflorit al copilăriei noastre. Recitindu-l pe Eminescu, ne reîntoarcem ca într-un dulce somn, la noi acasă”, scria Mircea Eliade, potrivit site-ului www.mihai-eminescu.ro.